Da, stiu ca e vina noastra. Am uitat sa fim femei dar pretindem sa fiti barbati! Ne-am dorit atat de tare sa demonstram egalitatea incat am uitat sa ne oprim. Am vrut mai mult si mai mult de la noi. Am vrut sa aratam ca nu exista nimic ce voi puteti face si noi sa nu putem la randul nostru. Si noi putem cara greutati si uita-ne cum caram zeci de kg de cumparaturi pentru a demonstra asta. Si noi putem schimba un bec asa ca nu mai avem rabdare sa o faceti voi. Si noi putem munci si produce bani asa ca v-am luat si asta de pe lista de responsabilitati. Putem sa avem noi grija de tot. Sa gasim o casa, sa o mobilam, sa o zugravim, sa o intretinem, sa o platim, sa facem un copil si sa vrem sa il crestem singure.
Voi, intre timp, cautati-va o femeie! Va fi al dracului de greu de gasit una. Toate sunt barbati si toate sunt bune la toate mai putin la a fi femeie!
De unde finete si blandete? De unde intelegere si o mancare calda atunci cand veniti acasa? Venim o data cu voi daca nu dupa voi…si avem o zi la fel de grea ca a voastra. Si noi femeile avem nevoie de-o femeie care sa ne astepte acasa! Cateodata, jucati voi rolul asta si cateodata ramaneti prinsi in el. Atunci incepem sa va acuzam ca nu mai sunteti barbati, uitand ca noi nu mai suntem femei de mult.
Iarta-ma pentru fiecare moment in care am facut mai mult decat trebuia. Iarta-ma ca ti-am luat orice resonsabilitate de pe umeri din dorinta mea absurda de a iti arata cat de buna sunt. Iarta-ma ca nu iti cer ajutorul daca am o problema cu masina sau daca instalatia sanitara nu functioneaza corespunzator. Iarta-ma ca nu iti cer nimic doar pentru a imi demonstra independenta.
Te transform in femeie zi de zi si tu, iubindu-ma, accepti!
As vrea inteleciunea pe care de la bunici incoace nu am mai regasit-o. Nu mai exista supunere in fata barbatului decat in pat si acolo tot pentru ca noi o cerem.
As vrea sa fiu femeie pentru tine.